Recuperarea cardiovasculara

Recuperarea cardiovasculară postchirurgie cardiovasculară Un Nou Început

Recuperarea medicală are ca principal scop să ajute pacienţii să se dezvolte din punct de vedere fizic, mental şi social. Recuperarea include mijloace de terapie fizică, kinetoterapia fiind cea mai reprezentativă şi cea mai complexă specialitate care abordează mişcarea în scop terapeutic.

Inactivitatea fizică şi intelectuală a bolnavului cardiac poate conduce la degradarea stării sale fizice şi intelectuale, indiferent de natura şi severitatea bolii cardiace. Activitatea fizică este benefică pacientului cardiac doar dacă aceasta este controlată, progresivă, supravegheată, diferenţiată, în funcţie de gradul severităţii bolii. Recuperarea pacienţilor după intervenţii de chirurgie cardiovasculară este un pas obligatoriu, benefic, dovedit de multiple studii clinice, atât asupra calităţii vieţii pacientului, cât şi în refacerea funcţională şi supravieţuirea acestuia. Aşadar, recuperarea postoperatorie reprezintă un standard de îngrijire larg acceptat. Cu toate acestea, în prezent nu există un program internaţional standardizat pentru această recuperare, diverse clinici având programe proprii şi adaptări individuale ale unor recomandări generale.

În centrul nostru medical, obiectivul principal este recuperarea pacienţilor aflaţi în perioada post chirurgie cardiacă. Pacienţii noştri beneficiază de recuperare pre şi postoperatorie. Pregătim pacienţii înainte de intervenţiile chirurgicale astfel: le explicăm şi le demonstrăm importanţa exerciţiilor respiratorii (de exemplu, cum se realizează inspir–expirul etc.), le explicăm importanţa mobilizării secreţiilor din arborele bronşic, a prevenirii microtelectaziilor pulmonare ce pot apare în perioada postoperatorie, utilitatea mobilizării uşoare a toracelui, a membrelor superioare, a membrelor inferioare şi a centurii scapulare, importanţa exerciţiilor, coordonarea mişcărilor cu respiraţia pentru obţinerea unui rezultat benefic, le demonstrăm posturile corecte şi pe cele incorecte / interzise, mişcările nepermise, evitarea unor poziţii inadecvate, importanţa corsetului toracic, efectuarea corectă a transferurilor în scopul prevenirii complicaţiilor etc.

Recuperarea pacienţilor operaţi pe cord începe din prima zi după operaţie şi poate fi efectuată, fără complicaţii şi riscuri, pentru pacienţi având o gamă largă de vârste, status funcţional şi tipuri de intervenţii chirurgicale cardiace. Exerciţiile fizice, monitorizate atent de către un kinetoterapeut, au rolul de a creşte capacitatea funcţională cardiovasculară şi de a scădea necesarul de oxigen al miocardului, la orice nivel de activitate fizică, atât la persoanele sănătoase, cât şi la persoanele cu afecţiuni cardiovasculare. Acestea se pot adapta în funcţie de vârstă, condiţie fizică prezentă, valorile parametrilor vitali, starea pacientului efectuându-se cu diverse aparate (pedalieră, bicicletă ergonomică, covor rulant, scară, etc.) şi accesorii (mingi, bastoane, greutăţi de 0,5 – 1kg). Practica corectă a exerciţiului şi a educaţiei presupune o îmbunătăţire măsurabilă în activitatea fizică şi în starea de sănătate. Mii de studii controlate şi programe au demonstrat că vârsta nu este o barieră pentru îmbunătăţirea practicii de exerciţiu fizic şi că o persoană poate îmbunătăţii sănătatea la o vârstă înaintată. Exerciţiile fizice pot corecta valorile colesterolului, diabetul şi obezitatea. În plus, exerciţiile aerobe au un efect de scădere a tensiunii arteriale, cu aproximativ 8-10 mm Hg, atât a celei sistolice, cât şi a celei diastolice. În general, kinetoterapia recomandă activităţi în care să fie angrenate grupele mari de muşchi pe o durată de 20-30 de minute (precedate de mişcări de încălzire şi încheiate cu mişcări de revenire dupa efort).

  • orice şedinţă de exerciţii fizice efectuată cu pacientul cardiovascular este alcatuită din trei etape distincte
  • încălzirea - ce cuprinde exerciţii pregătitoare pentru antrenamentul propriu-zis
  • antrenamentul propriu- zis, ce presupune obţinerea creşterii nivelului de efort fizic pe care îl poate efectua pacientul

Perioada de revenire în care pacientul efectuează exerciţii fizice care ajută ca aparatul cardiovascular să revină treptat la starea de repaus. Urmărirea antrenamentului se face prin doi parametri de bază: frecvenţa cardiacă de antrenament, care nu trebuie să depăşească, dar nu trebuie nici să fie cu mult inferioară frecvenţei cardiace prestabilite şi scala de autopercepere a intensităţii efortului. Pentru creşterea capacităţii de efort este necesar ca antrenamentul fizic să fie repetat de 4-5 ori pe săptămână, programul fiind stabilit la externarea din spital, de către kinetoterapeut, în funcţie de capacitatea fizică obţinută în timpul internării. Acest tip de antrenament se recomandă să fie făcut în regim ambulator, regim oferit pacienţilor şi în centrul nostru. Dacă, în perioada de repaus, antrenamentul fizic nu mai este făcut, efectul de antrenament dispare. Programele stabilite se fac în funcţie de parametrii obţinuţi la testul de mers 6 minute efectuat în a 8-10-a zi după operaţie, acest test fiind repetat în ziua 15 şi 20 în regim ambulator.

Rezultatul testului de mers de 6 minute indică gradul de risc cardiovascular în funcţie de statusul pacientului (sănătos sau cardiopat) supus testului.

Această formă de recuperare, prin mişcare, a pacienţilor cardiovasculari este la îndemână şi extrem de benefică pacienţilor cardiaci. Atunci când este corect executată, sub evaluarea strictă a kinetoterapeut-ului, ea se adaugă importanţei deosebite a ceea ce fac ceilalţi specialişti din echipa multidisciplinară (chirurgi, cardiologi, psihologi etc.). În concluzie, numai lucrând în echipă, în beneficiul tuturor nevoilor pacientului cardiac, specialitatea de kinetoterapie poate fi promovată şi cunoscută, atât în rândul specialiştilor, cât şi în rândul pacienţilor cardiaci.


sursa: www.saptamanamedicala.ro